TABĂRA FOLK
Asta-i muzica ce-mi place!
1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011.
•   Evenimente   •
•   Prima pagină   •   Presă   •   Audio   •   Imagini   •   Contact   •
•   Gânduri   •

 

Adrian Gerhard

Salut

Om Bun, deschide-le poarta!...

       Rezemat în propta trecutului descâlcesc cu migală şi încântare ghemul de suflet al amintirii. Nu ştiu până unde poate duce această metamorfoză şi cine are darul şi puterea să înţeleagă - sau să asculte - când locul meu a fost şi este al unui modest ascultător, care a avut
fericirea să crească în coarde de chitară, în armonia cantecului şi a poeziei adevărate.
       Poate fi demodat ce spun, poate fi gestul meu de împotrivire la ce reflectă un anumit gen de muzică ascultat cu o prea mare uşurintă de tinerii de azi. Cu ceva ani în urmă nu aş fi bănuit că frunzele toamnei vor avea mirosul banilor străini, iar o maşină decapotabilă poate înlocui o floare în paşii timizi spre o dragoste curată...
       Am crescut frumos şi mi-am decontat această frumuseţe cu un radiou vechi, pe lămpi, joi şi vineri, când cenaclul Flacăra deschidea poarta nemuririi sufleteşti după obiceiul menestrelului care, cu măsură şi iubire, rostogolea din propria tristeţe şi singurătate, cântecul. Am crescut ascultând Metronomul de duminica, fascinat şi preocupat de o muzică pusă la zid de o doctrină politică păguboasă în care ne era bruiat nu numai semnalul ci şi modul de a gândi liber...
        Am crescut în tulburarea norilor, a ploilor curate de vară şi a blândeţii... A dialoga cu acest timp într-o dedublare a simbolurilor e pasul pe care EL, personajul de la chitară şi cântecul său are puterea să-l facă. Dacă-l iubim, îl vom urma. Împreună vom împleti dispoziţia divină în coardele instrumentului său cu versul poetului şi vom restitui propriului suflet răspunsul miraculos al miracolului din noi.
       Nu am de unde şti ce va urma şi nu vreau să pun degetul pe rana vremurilor de azi. Am ascultat, ascult şi voi reasculta cum la vama sufletului o lume a oamenilor mai buni îşi compostează biletul de intrare. O lume care, neînţeles în neînţelegerea celor mulţi, au aceaşi inimă impregnată în tuşul poeziei şi a notelor muzicale.
       Om Bun, deschide-le poarta!...
 
Adrian Gerhard

 

 

Copyright © 2002-2011 BOGFIL COM SRL
All rights reserved.